Descriere
Caracteristici principale
Aspect:Tisa are o formă conică sau piramidală, putând atinge înălțimi de până la 15-20 de metri la maturitate, deși crește foarte lent.
Frunziș:Este format din ace plate, de culoare verde închis, dispuse dens pe ramuri.
Scoarță:Copacii bătrâni dezvoltă o scoarță groasă, de culoare brun-roșiatică.
Flori și fructe:Tisa este o plantă dioică, cu flori masculine și feminine pe indivizi separați. Fructele, prezente doar pe plantele femele, sunt bace roșiatice, cărnoase (numite aril), care înconjoară o singură sămânță.
Habitat și distribuție
Arealul natural al tisei cuprinde Europa, Asia de Vest și Africa de Nord. În România, are o răspândire sporadică, fiind întâlnită în special în zonele montane, în făgete. Este o specie rezistentă, care se adaptează bine la diferite tipuri de sol, de la acide la alcaline, și preferă locurile însorite sau parțial umbrite.
Toxicitate
Toate părțile plantei Taxus baccata, cu excepția învelișului cărnos (arilului) al fructelor roșii, sunt extrem de toxice din cauza conținutului de alcaloizi (taxine). Consumul oricărei părți toxice poate fi fatal pentru oameni și animale. Cu toate acestea, din acești alcaloizi au fost izolate substanțe folosite în industria farmaceutică pentru producerea unor medicamente chimioterapice.
Utilizare
Datorită creșterii sale lente, a frunzișului dens și a toleranței la tăiere, tisa este o alegere populară pentru:
-Garduri vii elegante.
-Arta topiara (modelarea plantelor în forme geometrice sau figurative).
-Plante ornamentale solitare în parcuri și grădini.