Ienupar cu frunze de Tamarix

Descriere

Descriere generală, cunoscut și sub numele de Ienuper de stâncă sau Ienuper tamarisc, este una dintre cele mai vechi și mai rezistente varietăți de ienupăr cultivat în Europa. Originară din regiunile montane din sudul continentului, această formă de Juniperus sabina a fost prețuită încă din secolul al XVIII-lea pentru frumusețea siluetei sale unduitoare și pentru capacitatea extraordinară de a stabiliza terenurile pietroase.

Este un arbust veșnic verde, cu port tărâtor, lat și neregulat, care la maturitate atinge 0,5–0,8 m înălțime și se întinde până la 2–3 m în diametru. Ramurile principale se arcuiesc elegant, iar cele secundare se ridică ușor, conferindu-i un aspect fluid, ca o mare vegetală ce se mișcă în bătaia vântului. Frunzișul este solzos, fin, de culoare verde-cenușie spre albastru-argintiu, rămânând intens colorat tot timpul anului.

Cerințe ecologice și adaptabilitate
Tamariscifolia este o specie de o robusteză remarcabilă, complet rezistentă la frigurile iernilor din zonele 4–5, perfect potrivită pentru climatul de la Dorohoi și din nordul țării. Preferă expunerile însorite și solurile bine drenate, chiar pietroase sau nisipoase. Suportă seceta prelungită și aerul poluat, iar pe versanți, pante sau ziduri, se comportă excelent ca plantă de acoperire a solului. Nu tolerează umiditatea stagnantă sau solurile grele.

Utilizare în peisagistică
Ienuperul Tamariscifolia este un clasic al grădinilor stâncoase, taluzurilor și spațiilor publice. Datorită portului său răsfirat și culorii reci, se folosește frecvent în combinații cu conifere aurii (Thuja occidentalis Golden Globe, Chamaecyparis pisifera Aurea Nana), ierburi ornamentale sau arbuști pitici cu frunze roșii (Berberis thunbergii Atropurpurea Nana). Creează contraste rafinate și, mai ales, un sentiment de echilibru vizual și continuitate a liniei solului.

Pe terenuri în pantă, Tamariscifolia are și un rol ecologic important: sistemul radicular dens stabilizează solul, împiedicând eroziunea. Este o alegere inspirată pentru proiecte de amenajare durabilă și peisaje naturale cu întreținere minimă.

Particularități botanice
Frunzele tinere, aciculare, sunt ușor aromate, dar rășina și acele conțin compuși toxici (sabinen, sabinol), motiv pentru care planta trebuie evitată în apropierea pășunilor sau a animalelor sensibile. Conurile (bacele) sunt sferice, albăstrui, cu pruină, maturându-se în al doilea an.

Folositi pentru plantare substrat FLORATIN pentru CONIFERE. Nu uitati,groapa de plantare trebuie sa aiba un diametru de cel putin 2 ori mai mare decat diametrul ghiveciului sau a balotului de radacini.In groapa este bine sa adaugati MICORIZE. Pentru stimularea dezvoltarii radacinilor udati dupa plantare cu BIONUTRIVIT. Efectuati o fertilizare pe an cu HORTICOTE. Ocazional puteti fertiliza cu ingrasamant solubil GRANUSOL pentru crestere. Dupa data de 01 septembrie sunt recomandate 2 fertilizari cu GRANUSOL  bogat in potasiu si magneziu .