Septembrie este una dintre cele mai importante luni pentru grădină, chiar dacă, la prima vedere, pare că sezonul începe să se încheie. Temperaturile devin mai plăcute, nopțile se răcoresc, plantele își încetinesc treptat creșterea, iar grădina începe să se pregătească pentru perioada de repaus.
Pentru grădinar, însă, toamna nu este doar anotimpul în care se strâng frunzele. Este momentul în care putem influența decisiv felul în care plantele vor trece peste iarnă și, mai ales, cum va arăta grădina în primăvara următoare.
Iată 5 lucruri pe care merită să le faci diferit în această toamnă.
1. Nu transforma grădina într-un teren perfect „curățat”

Una dintre imaginile clasice ale toamnei este grădinarul înarmat cu grebla, hotărât să elimine fiecare frunză și fiecare tulpină uscată. Curățenia este necesară, dar nu trebuie dusă la extrem.
În primul rând, trebuie îndepărtate resturile vegetale bolnave, frunzele cu simptome evidente de boli și fructele căzute și alterate. Acestea pot reprezenta o sursă de inocul pentru anul următor.
Pentru această lucrare, o greblă solidă din oțel este una dintre cele mai simple și utile unelte ale toamnei. În zonele pavate, pe terase și alei, o mătură pentru exterior face mult mai rapidă strângerea frunzelor, a pământului și a resturilor vegetale. Dar nu este necesar să tundem toate plantele perene și gramineele până la nivelul solului.
De exemplu, graminee precum Miscanthus sinensis Yaku Jima pot rămâne netăiate peste iarnă. Inflorescențele sale apar din august până în octombrie și devin ulterior bej-aurii, persistând decorativ și în sezonul rece. Pe lângă valoarea estetică, tulpinile uscate protejează într-o anumită măsură centrul tufei și oferă adăpost pentru numeroase organisme utile.
Cu alte cuvinte, o grădină bine întreținută nu trebuie să fie sterilă.
2. Plantează acum – toamna este unul dintre cele mai bune momente

Mulți proprietari de grădini asociază plantarea aproape exclusiv cu primăvara. În realitate, pentru numeroși arbori și arbuști, septembrie și lunile de toamnă oferă condiții excelente pentru plantare.
Motivul este simplu: solul rămâne cald mult timp după ce temperatura aerului începe să scadă. Rădăcinile pot continua să se dezvolte, în timp ce partea aeriană a plantei nu mai pierde aceeași cantitate de apă ca în lunile fierbinți de vară. Plantele cultivate în ghiveci pot fi plantate pe parcursul sezonului, atât timp cât solul permite lucrarea, iar apa necesară instalării poate fi asigurată.
Toamna este și momentul perfect pentru a introduce în grădină plante care vor avea un rol decorativ chiar în anotimpurile în care majoritatea speciilor devin anonime. Un exemplu foarte interesant este Cornus alba Elegantissima. Vara oferă un frunziș pestriț alb-verde, iar după căderea frunzelor lăstarii colorați devin unul dintre elementele decorative ale grădinii de iarnă.
Iar pentru structură permanentă putem introduce conifere sau plante persistente precum Taxus baccata Green Rocket, ienupări târâtori sau Hedera helix Arborescens, forma arbustivă a iederei, care își păstrează frunzișul și în timpul iernii.
După plantare, udarea temeinică este esențială. Pentru plantele proaspăt transplantate poate fi utilizată și o formulă destinată fazei de înrădăcinare, precum Dorofert Prindere Sigură 10-52-10, concepută pentru susținerea formării rădăcinilor noi după plantare sau transplantare.
3. În septembrie trebuie să schimbi logica fertilizării
În timpul primăverii și al verii, multe plante se află într-o perioadă intensă de creștere vegetativă. Formează lăstari, frunze și masă verde, iar necesarul de azot este, în general, mai ridicat. La începutul toamnei însă, ritmul plantelor începe să se schimbe.
Pentru plantele care continuă să înflorească, să fructifice sau care își pregătesc mugurii floriferi pentru sezonul următor, devin importante alte procese fiziologice decât simpla creștere în lungime a lăstarilor. Aici intervine și rolul fosforului.
Fosforul este un element esențial pentru metabolismul energetic al plantei și participă la numeroase procese legate de dezvoltare, înflorire, fructificare și formarea semințelor. De aceea, fertilizarea nu trebuie privită după principiul „primăvara un produs, toamna altul”, ci în funcție de ceea ce face efectiv planta în acel moment.
La începutul lui septembrie reducem treptat accentul pus pe formulele destinate creșterii vegetative viguroase și adaptăm fertilizarea la plantele care încă înfloresc, fructifică sau își pregătesc dezvoltarea pentru sezonul următor. Aceasta este și logica gamei Dorofert: fertilizanții nu sunt destinați unei anumite specii de plantă, ci unor faze de dezvoltare.
Nu există, așadar, un „îngrășământ pentru trandafiri” și altul complet diferit „pentru tuia”. Există o plantă aflată în creștere, o plantă aflată în înflorire sau fructificare și o plantă aflată într-o altă etapă fiziologică. Fertilizarea corectă începe prin a identifica această etapă.
4. Nu opri udarea atunci când dispare canicula

A venit septembrie, diminețile sunt răcoroase și instinctul ne spune că plantele nu mai au nevoie de apă. Este o greșeală frecventă. În anii cu toamne secetoase, plantele pot continua să sufere din cauza deficitului de apă chiar dacă temperaturile nu mai sunt ridicate.
O atenție deosebită trebuie acordată plantelor instalate în anul curent și celor plantate în această toamnă. Sistemul lor radicular nu explorează încă un volum mare de sol și, prin urmare, sunt mai vulnerabile.
La fel de importante sunt plantele veșnic verzi și coniferele. Acestea vor continua să piardă apă prin frunziș inclusiv în sezonul rece. Este de dorit ca ele să intre în iarnă bine hidratate. Nu înseamnă că trebuie să udăm zilnic, din contră. Toamna sunt preferabile udările mai rare și profunde, care pătrund în zona rădăcinilor, față de udările superficiale și dese.
Un furtun bun, pistolul de udare, aspersorul sau un sistem simplu de picurare pot reduce mult timpul necesar acestei operațiuni. .
5. Nu te gândi doar la iarnă. Construiește acum grădina anului viitor

Septembrie este una dintre cele mai bune luni pentru a analiza grădina. Nu privi doar ce trebuie tăiat sau curățat. Privește ce lipsește. Există zone care devin complet goale după căderea frunzelor? Atunci ai nevoie de conifere sau arbuști persistenți. Toamna este lipsită de culoare? Poți introduce arțari, Enkianthus, Cornus sau graminee care își schimbă spectaculos culoarea. Iarna grădina este complet plată? Păstrează gramineele în picioare și adaugă arbuști cu tulpini decorative.
Septembrie este și luna recoltelor. Merele, perele, prunele și nucile încep să ocupe o parte serioasă din timpul grădinarului.
Pentru cine are nuci maturi, un culegător de nuci poate transforma una dintre cele mai obositoare operațiuni ale toamnei într-o lucrare mult mai rapidă. Pe Doropad există atât culegător de nuci, cât și coșuleț pentru recoltarea fructelor.
După recoltare vin din nou grebla și mătura, apoi compostarea resturilor sănătoase și pregătirea straturilor pentru noile plantări. Toamna nu trebuie privită ca momentul în care „închidem” grădina. Este, de fapt, momentul în care pregătim următorul capitol.
O grădină frumoasă în aprilie și mai se construiește în mare măsură în septembrie și octombrie.
Iar diferența dintre o grădină care doar supraviețuiește de la un sezon la altul și una care devine tot mai valoroasă în fiecare an stă adesea tocmai în aceste lucrări aparent mărunte făcute la momentul potrivit…